"Diabetul zaharat este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul
vârstnicilor. Până la vârsta de 75 de ani, aproximativ 20% din populație este
afectată de această boală, iar cel puțin jumătate dintre acești pacienți nu
știu de existența sa. Diabetul zaharat are particularități distincte în rândul
vârstnicilor, comparativ cu adulții tineri, și, din acest motiv, atitudinea
terapeutică trebuie să fie axată pe acest grup de vârstă. Diabetul este asociat
cu o înaltă morbiditate din cauza complicațiilor microvasculare și a celor
macrovasculare" [1,2], potrivit revistei Galenus.
Glicemia mare, care nu este ținută sub control, cauzează complicații grave,
cum ar fi pierderea auzului, problemele de vedere, deficiențele
cognitive și dificultățile de mobilitate, care sunt
foarte evidente la persoanele în vârstă. Însă chiar și persoanele cu un control
bun al glicemiei sunt expuse riscului, precizează Dr. Sanjay Gupta în
articolul său publicat în Everydayhealth.
Probleme de vedere la persoanele in varsta cu diabet
Hiperglicemia poate deteriora vasele de
sânge ale retinei, determinându-le să se spargă și să se scurgă sânge în ochi,
care poate cauza o tulburare a vederii. De asemenea, hipertensiunea arterială,
care afectează aproximativ 60 la sută dintre pacienții diabetici, este un alt
factor de risc.
Această afecțiune, cunoscută sub numele
de retinopatie diabetică ,
este o cauză principală a orbirii la adulții americani. Dacă este
depistată destul de devreme, poate fi tratată cu chirurgie laser. Cu toate
acestea, operația nu este un leac, deoarece retinopatia poate reapărea, mai
ales dacă nu controlați nivelul glicemiei .
Medicii diabetologi subliniază
importanța controlului regulat al nivelului de glucoză HBA1C (nivelul mediu de glucoză în ultimele două-trei
luni). Întrucât poate dura ani pentru ca glicemia să declanșeze
retinopatie diabetică, testul HBA1C realizat cel puțin de două ori pe an poate
ajuta la prevenirea bolilor vaselor mici care pot provoca orbirea. Examinările
regulate ale ochilor sunt, de asemenea, importante, deoarece pot detecta semne
ale afecțiunii înainte de apariția simptomelor.
Pierderea auzului la persoanele in varsta, cu diabet
Pierderea auzului este de două ori mai
frecventă în rândul persoanelor în vârstă care au și diabet. În timp,
nivelurile ridicate de glucoză pot deteriora vasele de sânge și nervii mici din
ureche. Vârstnicii reprezintă majoritatea pacienților cu pierderi de auz
legate de diabet, dar orice pacient, care are dezechilibru glicemic si are această
afecțiune de mai mult timp, este expus riscului.
Tulburari cognitive la varstnicii cu diabet
Hiperglicemiile pot avea „efecte nocive
asupra creierului îmbătrânit” și pot crește riscul de demență la persoanele cu
diabet, conform unui studiu publicat în New England Journal of Medicine.
De asemenea, alte studii realizare pe
animale au sugerat că hiperglicemiile pot provoca deteriorări ale neuronilor
din creier și pot afecta cogniția. Din această cauză, persoanele cu diabet pot
dezvolta mai multe tulburări de dispoziție, probleme de memorie și cogniție.
Dificultăți de mobilitate
Artrita și alte probleme ale oaselor sau
ale articulațiilor pot îngreuna dificultățile pentru mulți vârstnici, dar
diabetul poate agrava problema dacă un pacient dezvoltă neuropatie sau leziuni nervoase la nivelul
picioarelor. Potrivit Clinicii Mayo, cel puțin jumătate din toate
persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie.
Persoanelecu neuropatie simt de obicei amorțeală sau o capacitate redusă de a simți durere în
picioare și în picioare, precum și senzații de furnicături, arsură și durere
care crește în timp ce mergeți sau dormiți.
Totuși, exercițiile fizice pot reduce
durerea și scăderea glicemiei care are valori peste cele normale. De asemenea,
medicii recomandă verificarea zilnică a picioarelor pentru a descoperi
existența vreunei răni sau a ulcerelor pentru a le trata cât mai repede pentru
a nu se ajunge la complicațiile date de rănile netratate, cum ar fi infectarea,
gangrena sau moartea țesuturilor.
Bibliografie:
1. Harris
MI, Flegal KM, Cowie CC, et al. Prevalence of diabetes, impaired fasting
glucose, and impaired glucose tolerance in US adults.Diabetes Care.
1998;21:518–524.
2. Harris
MI, 1993. Undiagnosed NIDDM: clinical and public health issues. Diabetes
Care16:642-652.
3. Type 2
Diabetes and the Elderly, articol everydayhealth.com/sanjay-gupta/type-2-diabetes-and-the-elderly