Sfaturi pentru ingrijirea vârstnicilor cu Alzheimer (partea a II-a)

Îngrijirea unei persoane cu boala Alzheimer sau un alt tip  de demnță este o sarcină dificilă, stresantă și intens emoțională, de aceea poate fi copleșitoare pentru îngrijitor. Abilitățile congnitive, fizice și funcționale ale persoanei bolnave se diminuează pe parcursul anilor contribuind foarte mult la paleta de sarcini dificile ce pot pune probleme semnificative de sănătate pentru îngrijitori. Din această cauză, mulți dintre îngrijitori prezintă depresie, niveluri ridicate de stres, anxietate, singurătate și epuizare, iar căutarea de sprijin și ajutor este o necesitate.

La fel cum fiecare persoană cu boala Alzheimer progresează diferit, la fel și experiența îngrijitorului poate varia foarte mult de la o persoană la alta. Cu toate acestea, există strategii care vă pot ajuta ca îngrijitor, la care venim cu completări.

Deși este foarte greu să ai grijă de o persoană cu Alzheimer, trebuie să știți că pe lângă provocări există și recompense în această activitate.

Provocările îngrijirii persoanelor cu Alzheimer:

• Emoții copleșitoare pe măsură ce capacitățile persoanei bolnave scad
• Oboseală și epuizare
• Izolarea și singurătatea
• Complicații financiare și de muncă

Recompense pentru îngrijirea persoanelor cu Alzheimer:

• Legătura dvs. cu pacientul creste, prin îngrijire, companie și serviciu
• Abilitățile de rezolvare a problemelor și relațiile se îmbunătățesc
• Formezi noi relații prin grupuri de sprijin
• Recompense neașteptate se dezvoltă prin compasiune și acceptare

Sfat 1: Pregătirea pentru Alzheimer și îngrijirea demenței

Trebuie să știți cine va lua deciziile importante când persoana bolnavă nu va putea să le mai ia. Cine va lua decizii medicale și financiare? Ce nevoi vor fi pentru îngrijire și cum vor fi îndeplinite? Unde va trăi pacientul și cum va fi îngrijit?

Sfat 2: Elaborați un plan de asistență personală

Cel ce îngrijește persoana cu Alzheimer are nevoie de abilitate, atenție și planificare minuțioasă pentru a ține un echilibru între presiunea sarcinilor de îngrijire și celelalte responsabilități. Deseori, se întâmplă ca nevoile persoanei bolnave să vă solicite până la epuizare, neglijându-vă propria sănătate. De aceea, aveți nevoie și dv. de ajutor fizic și emoțional, fără de care nu veți putea oferi aceeași calitate în actul îngrijirii.

Sfat 3: Faceți față schimbărilor în comunicare

Pe măsură ce Alzheimer sau demența persoanei dragi progresează, veți observa schimbări în comunicare. Probleme de găsire a cuvintelor, gesturi sporite ale mâinii, confuzie ușoară, chiar izbucniri necontrolate, sunt toate normale la acești pacienți. 

Iată câteva lucruri despre ce să faceți și ce nu trebuie să faceți pentru a comunica cu persoana îngrijită:

Comunicare – Ce să faceți:

• Evitați să deveniți frustrați.
• Mențineți comunicarea scurtă, simplă și clară.
• (Dați o direcție sau puneți o întrebare la un moment dat).
• Vorbiți rar.
• Folosiți întrebări închise, la care poate răspunde „da” sau „nu”.
• Spuneți lucrurile într-un mod simplu, cu mai puține cuvinte.
• Dați răspunsuri distractive sau ocolitoare, în anumite situații pentru a nu supăra.
• Folosiți repetiția atât cât este necesar să își amintească.
• Folosiți tehnici pentru a atrage și menține atenția persoanei dragi.
• (Zâmbiți, faceți contactul vizual, folosiți gesturi, atingeți și alte limbaje ale corpului)

Comunicare – Ce să nu faceți:

• Să nu spuneți: „Vă amintiți?” "Incearca sa iti amintesti!" "Ai uitat?" - Cum de nu ai putut ști asta ?!
• Să nu puneți întrebări care provoacă memoria pe termen scurt: „Vă amintiți ce am făcut aseară?”Răspunsul va fi probabil „nu”, ceea ce poate fi umilitor pentru persoana cu demență.
• Să nu subliniați dificultatea de memorie a persoanei. Evitați observații precum „Tocmai v-am spus asta”.
• Să nu vorbiți în fața persoanei ca și cum n-ar fi prezentă. Includeți-le întotdeauna în orice conversație când este prezentă.
• Să nu folosiți o mulțime de pronume, cum ar fi „acolo, asta, acelea, el, ea, ea”. Folosiți în schimb substantive. De exemplu, în loc de „stai acolo”, spune: „stai pe scaunul albastru”.
• Să nu folosiți cuvinte pe care nu le cunoaște.
• Să nu folosiți un limbaj sau o vorbire ca pentru copii.
• Să nu folosiți sarcasmul sau ironia, chiar dacă este menționat cu umor.

Sfat 4: Dezvoltați rutine de zi cu zi

Aceste rutine pot oferi un sentiment de consecvență, ceea ce este benefic pentru pacient, dându-i o anumită siguranță.
· Păstrați un orar familiar, zilnic pentru activități. (trezirea, orele pentru masă, baia/dușul, îmbrăcarea, primirea vizitatorilor și culcarea).

Pe măsură ce dezvoltați rutine zilnice, este important să includeți activități și vizitatori. Vrei să te asiguri că pacientul cu Alzheimer primește experiențe senzoriale și socializare, dar nu până la punctul de a fi supraestimulat și stresat. 

Iată câteva sugestii pentru activități:

Începeți cu interesele persoanei. Întrebați familia și prietenii despre interesele pe care le-a avut persoana iubită. Veți dori să adaptați interesele la nivelul lor actual de capacitate, astfel încât să nu se frustreze.

Activități variate pentru stimularea diferitelor simțuri - vedere, miros, auz și atingere - și mișcare. De exemplu, puteți încerca să cântați cântece, să spuneți povești, să dansați, să mergeți sau să desfășurați activități tactile, cum ar fi pictură, grădinărit sau joacă cu animale de companie.

Planificarea timpului în aer liber poate fi foarte terapeutică. Puteți merge la mașină, vizitați un parc sau puteți face o scurtă plimbare. Chiar și a sta pe un balcon sau în curte poate fi relaxant.

Luați în considerare activitățile din grup care sunt destinate celor cu Alzheimer sau demență. Centre de vârstnici, centre comunitare sau programe de îngrijire de zi pentru adulți pot găzdui aceste tipuri de activități.

Sfat 5: abordați comportamentele cu probleme

Una dintre provocările majore ale îngrijirii unei persoane dragi cu Alzheimer sau o altă demență este să facă față comportamentului tulburător și schimbărilor de personalitate care apar adesea. Aceste comportamente includ agresivitate, rătăcire, halucinații și dificultăți de mâncare sau de somn care pot fi deranjante pentru a fi martori și vă pot face și mai dificil rolul de îngrijitor.

Adesea, aceste probleme comportamentale sunt declanșate sau exacerbate de incapacitatea persoanei iubite de a face față stresului, de încercările frustrate de a comunica sau de mediul lor. Realizând câteva modificări simple, puteți ajuta la ușurarea stresului persoanei iubite și la îmbunătățirea stării de bine a acestora, alături de propria experiență de îngrijire.

Sfat 6: Faceți timp pentru reflecție pentru a vă ajuta cu acceptarea

Una dintre cele mai mari provocări ca îngrijitor pentru cineva cu demență este să accepte ceea ce se întâmplă cu persoana iubită. În fiecare nouă etapă a bolii, trebuie să vă modificați așteptările cu privire la ceea ce persoana dvs. iubită este capabilă. Acceptând fiecare nouă realitate și având timp pentru a reflecta asupra acestor schimbări, puteți face față mai bine pierderii emoționale și să aprofundați sentimentele de satisfacție în rolul dvs. de îngrijitor.


Referinte: Alzra.org